I. Context general

Luând în considerare complexitatea fenomenului sărăciei, pentru analiza acestuia, pe plan internațional este utilizat un spectru vast de indicatori. Astfel, sărăcia poate fi măsurată în baza agregatelor monetare, cum ar fi cheltuielile de consum sau veniturile, dar și cu ajutorul indicatorilor nemonetari și ai abordărilor multidimensionale. În Republica Moldova la calcularea sărăciei monetare, este utilizată metoda de măsurare a sărăciei absolute, în baza cheltuielilor de consum ale populației colectate de Biroul Național de Statistică (BNS) prin Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC). Urmare a solicitării utilizatorilor, în corespundere cu bunele practici internaționale, această abordare a fost completată cu măsurarea sărăciei multidimensionale¹, care oferă o perspectivă mai cuprinzătoare asupra depravărilor non-monetare și contribuie la o înțelegere mai bună a fenomenului sărăciei din țară.

Pentru o analiză mai amplă a fenomenului sărăciei, luând în considerare recomandările Eurostat (Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (UE), în vederea asigurării utilizatorilor naționali și internaționali cu informații relevante, fiabile și comparabile la nivel european, BNS a lansat elaborarea calculelor experimentale privind estimarea sărăciei relative prin calcularea ratei riscului de sărăcie (engleză - at risk of poverty rate).

În corespundere cu bunele practici internaționale, statisticile experimentale realizate de BNS sunt statistici noi, inovative, aflate în proces de dezvoltare, inclusiv în faza de evaluare. Statisticile experimentale sunt dezvoltate pentru a informa utilizatorii despre rezultatele obținute pe parcursul elaborării statisticilor noi, care se află la etapa de elaborare și testare, precum și pentru a antrena utilizatorii în evaluarea necesității și calității lor la o etapă timpurie de dezvoltare. 

Elaborarea statisticilor experimentale este recomandată de Eurostat, acestea oferind producătorilor de statistici posibilitatea de a înțelege mai bine relevanța și utilitatea, precum și alte dimensiuni ale calității statisticilor în proces de dezvoltare precum acuratețea și fiabilitatea acestora, claritatea pentru utilizatorii de statistici, precum și o mai bună transparență în cadrul realizării activităților statistice.

În acest context, informația prezentată mai jos reprezintă rezultatul inițial al lucrării statistice experimentale de estimare a ratei riscului de sărăcie, realizată în conformitate cu metodologia aplicată la nivelul UE.

II. Sursa de date și metoda de estimare a sărăciei relative pe bazaratei riscului de sărăcie

La nivelul Uniunii Europene, instrumentul de bază utilizat pentru producerea de statistici privind distribuția veniturilor, condițiile de trai și incluziunii sociale, respectiv sursa de date pentru calcularea ratei riscului de sărăcie este Cercetarea Europeană privind Veniturile și Condițiile de Trai (EU-SILC).

 Sărăcia relativă este înțeleasă ca fiind situația unei persoane ale cărei resurse monetare nu îi permit atingerea unui anumit nivel de bunăstare realizat de întreaga populaţie din ţara respectivă. Astfel, Eurostat și țările UE folosesc metoda relativă pentru măsurarea sărăciei, alegerea acestei abordări fiind bazată pe două motive principale:

• asigurarea unui standard de viaţă cât mai înalt tuturor cetăţenilor, corespunzător nivelului de dezvoltare economico-socială al fiecărui stat, nu doar un nivel minim de trai;
• existenţa unor decalaje considerabile între stadiile de dezvoltare ale statelor, ceea ce face foarte dificilă definirea unui nivel de trai minim, unanim acceptabil la nivel european.

Potrivit acestei metode de estimare, se determină persoanele ale căror resurse monetaresunt mai mici comparativ cu restul populaţiei, ceea ce nu înseamnă automat că resursele acestor persoane nu le permit acoperirea unui nivel minim de trai (ceea ce ar presupune starea de sărăcie în accepțiunea cea mai simplă). Din acest motiv, la nivelul UE indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați indicatori „ai riscului de sărăcie”.

În Republica Moldova cercetarea de bază pentru evaluarea sărăciei constituie Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), care este utilizată și pentru măsurarea sărăciei absolute și sărăciei multidimensionale. CBGC are o serie de diferențe față de cercetarea EU-SILC realizată la nivelul UE, ceea ce influențează comparabilitatea indicatorilor rezultați din cele două cercetări. Întru armonizarea statisticilor naționale la standardele de calitate stabilite la nivelul UE, implementarea noii cercetări, conform metodologiei EU-SILC este preconizată pentru anul 2027.

EU-SILC este un instrument multifuncțional care se concentrează în principal pe veniturile populației, fiind colectate date detaliate privind veniturile membrilor gospodăriei casnice. În condițiile lipsei EU-SILC, BNS a realizat măsurarea experimentală a indicatorului Rata riscului de sărăcie în baza datelor CBGC. Totodată, testarea metodei de calcul a Ratei riscului de sărăcie este și un pas spre pregătirea elaborării și implementării EU-SILC în Moldova și explorarea necesităților informaționale ale utilizatorilor naționali de date.

Diferențe metodologice în sursa de date: O limitare importantă a calculelor experimentale constă în diferențele privind metoda de colectare a datelor despre veniturile populației. În cadrul cercetării EU-SILC conform regulamentelor UE (în special Regulamentul (UE) 2019/1700) veniturile sunt colectate pentru un an întreg – de regulă pentru anul calendaristic precedent celui în care are loc colectarea datelor. În CBGC național datele despre veniturile populației sunt colectate pentru luna de referință a interviului, însoțite de întrebări retrospective pentru unele tipuri de venituri.

În plus, în procesul de realizare a cercetării EU-SILC sunt utilizate de asemenea sursele de date administrative relevante pentru măsurarea veniturilor populației, în vederea analizei și completării datelor colectate în teren.

Prin urmare, utilizarea datelor CBGC pentru estimarea indicatorilor calculați la nivel european (pe baza datelor EU-SILC și cu utilizarea surselor de date administrative) implică o limitare de ordin metodologic, iar datele trebuie analizate și interpretate cu precauție.

III. Noțiuni și definiții

Adult-echivalent – unitate convenţională prin care se transformă componenţa unei gospodării în funcţie de vârsta persoanelor care o compun. Transformarea se face pe baza unei scale de echivalenţă, care în practica obişnuită este scala OECD modificată, cu următorii coeficienţi:

• 1,0 pentru prima persoană adultă din gospodărie;
• 0,5 pentru următorii adulţi (persoane de 14 ani şi peste);
• 0,3 pentru copiii în vârstă de până la 14 ani.

Venitul disponibil pe adult-echivalent este venitul bănesc disponibil, împărțit la numărul de membri ai gospodăriei exprimați în adulți echivalent.

Pragul riscului de sărăcie (inclusiv transferurile sociale) reprezintă nivelul veniturilor bănești disponibile pe adult-echivalent, în raport cu care o persoană (cu un venit inferior pragului) poate fi considerată săracă. Nivelul pragului reprezintă 60% din valoarea punctului median al distribuţiei persoanelor după veniturile bănești disponibile pe adult-echivalent.

Rata riscului de sărăcie (inclusiv transferurile sociale) reprezintă ponderea persoanelor care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile în totalul populaţiei. Acest indicator poate fi intâlnit uneori și sub denumirea de “rata sărăciei relative” după transferurile sociale (AROP).

Transferurile sociale sunt sume primite de populaţie din partea statului sub formă de protecţie socială şi cuprind: pensiile pentru limită de vârstă, de dizabilitate şi de urmaş; alocaţii sociale; indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă; indemnizaţiile unice (la naşterea copilului, în caz de deces); indemnizații pentru îngrijirea/creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2,0/3,0 ani; ajutor social; alocații lunare de stat; burse; etc.

Venitul bănesc disponibil al unei gospodării reprezintă totalitatea veniturilor bănești realizate de către toţi membrii gospodăriei, din orice sursă licită (activităţi salariale, activităţi pe cont propriu, pensii şi alte transferuri sociale, venituri din proprietăţi etc.) din care s-au dedus transferurile plătite.

Transferurile plătite cuprind: impozite pe venituri de orice fel și alte impozite, contribuţii de asigurări sociale, sănătate şi alte contribuţii, transferuri de la şi, respectiv, către alte gospodării şi persoane (pensii alimentare, diverse plăţi obligatorii stabilite prin lege către persoane particulare şi gospodării).

IV. Metoda de calcul a Ratei riscului de sărăcie

Etapele principale ale calculării Ratei riscului de sărăcie, pe baza unui exemplu, sunt prezentate mai jos.

1. Calcularea venitului bănesc disponibil pe adult-echivalent pentru fiecare gospodărie 

1.1. Se calculează venitul total disponibil bănesc al gospodăriei:

Gospodăria este compusă din 2 adulți și 2 copii (5 ani și 10 ani).

Sursele de venit lunar al gospodăriei:

Salariu net (primul adult) – 5000 lei.

Venit din prestarea serviciilor de consultanță (al doilea adult) – 2400 lei

Total venit disponibil bănesc al gospodăriei = 5000 + 2400 = 7400 lei

1.2. Se calculează mărimea echivalentă a gospodăriei:

     Se aplică scala de echivalență OCDE modificată:

Primul adult = 1,0

Al doilea adult = 0,5

Primul copil = 0,3

Al doilea copil = 0,3

Mărimea echivalentă a gospodăriei = 1,0 + 0,5 + 0,3 + 0,3 = 2,1

1.3 Se calculează venitul bănesc disponibil pe adult-echivalent al gospodăriei (venit echivalent):

      Calculul venitului echivalent:

2. Analiza distribuției veniturilor echivalente a gospodăriilor și determinarea venitului median

2.1. Se ordonează toate gospodăriile după venitul echivalent:

      De exemplu, avem 9 gospodării cu următoarele venituri lunare echivalente (în lei), ordonate crescător:

2.2. Se determină venitul median:

      Într-un set impar de 9 valori (incluzând 9 gospodării), mediana este valoarea din mijloc (care revine celei de-a 5-a gospodării)

• Mediana (5875,0 lei) – este valoarea exact de la mijlocul setului de date ordonat, ceea ce înseamnă că 4 gospodării au venituri mai mici și 4 gospodării au venituri mai mari decât mediana.
• Mediana este diferită de media (valoarea medie) – fiind mai rezistentă la extreme (precum venitul de 30250,5 lei al gospodăriei a 9-a), ceea ce o face un indicator mai potrivit pentru analiza distribuției veniturilor și calculul pragului sărăciei relative.

3. Calcularea Pragului riscului de sărăcie

3.1. Se calculează pragul riscului de sărăcie în valoare de 60% din venitul median:

Pragul riscului de sărăcie=0,6*Venitul median 

Pragul riscului de sărăcie (în exemplul nostru)=0,6*5875,0=3525,0(lei)

4. Identificarea persoanelor aflate sub Pragul riscului de sărăcie și calcularea Ratei riscului de sărăcie

4.1. Se calculează numărul de persoane aflate sub pragul riscului de sărăcie:

• Venitul echivalent al fiecărei persoane din setul de date este comparat cu pragul riscului de sărăcie.

• Se calculează numărul de persoane al căror venit echivalent este sub pragul riscului de sărăcie. În cazul nostru 5 din 24 persoane se află în risc de sărăcie.

4.2. Se calculează Rata riscului de sărăcie (sau Rata sărăciei relative):

20,8%

V. Rezultatele calculelor experimentale cu privire la Rata riscului de sărăcie în Republica Moldova

Tabelul 1. Pragul riscului de sărăcie, în anii 2014–2024, lei

Tabelul 2. Rata riscului de sărăcie, în anii 2014–2024, %

VI. Activitățile ulterioare preconizate vizând elaborarea calculelor experimentale cu privire la Rata riscului de sărăcie în Republica Moldova

• Consultarea opiniei utilizatorilor privind calculele experimentale realizate, inclusiv vizând aspectele metodologice
• Elaborarea instrumentarului statistic și implementarea cercetării EU-SILC în Republica Moldova, în corespundere cu Regulamentul (UE) 2019/1700 inclusiv:
  • pilotarea cercetării în anul 2026;
  • implementarea, cu colectarea anuală a datelor - începând cu anul 2027;
• Dezvoltarea metodologiei/cadrului normativ cu privire la măsurarea sărăciei în Republica Moldova luând în considerare standardele și bunele practici ale UE (2026-2027).
• Consultarea opiniei utilizatorilor privind elaborarea indicatorilor sărăciei în baza metodologiei noi/actualizate și a surselor suplimentare de date, inclusiv a datelor cercetării EU-SILC.

Comentariile și sugestiile Dumneavoastră rugăm să fie expediate la adresa moldstat@statistica.gov.md, până la data de 1 iulie 2025.

Opiniile exprimate de Dumneavoastră vor constitui un reper important în activitatea ulterioară a BNS în acest domeniu.

Referințe utile privind sărăcia relativă:

• EurostatData Browser

Notă:

 ¹ În conformitate cu Hotărârii Guvernului nr. 897/2024, elaborarea indicatorilor sărăciei multidimensionale a fost inclusă în  Programul de Lucrări Statistice pentru anul 2025, anterior fiind parte a statisticilor experimentale. Pentru mai multe detalii privind măsurarea sărăciei multidimensionale rugăm să accesați pagina web a BNS la rubrica Statistici experimentale / Măsurarea sărăciei multidimensionale și la rubrica Statistici pe domenii / Sărăcia și inegalitatea.